No es rico el que mas tiene,sino el que menos necesita. Nu e bogat cel ce are mult,e bogat cel ce se multumeste cu putin.

5/8/2014

Despre România. Gânduri surprinse de un jurnalist danez

Cărți în România: “Am terminat cu a fi pasiv și deziluzionați

Articol publicat de MATTHIAS DRESSLER-BREDSDORFF, în Politiken, Danemarca (articol original)

Din seria: Voci în Europa

Acumla 25 de ani după Ceaușescu, prinde contur o nouă alternativă politică.

Multe părți ale Europei sunt marcate în fiecare zi de dezintegrare socială și crize politice. Este o lipsă de locuri de muncă, dar poate și o lipsă de viziune?
Matthias Dressler-Bredsdorff vorbește cu tineri autori, dramaturgi, artiști și studenți într-o călătorie internațională cu interrailul care îl fac să înțeleagă mai bine vocile critice din țări precum Spania, Franța, Austria, România și Grecia.
Astăzi, România. Excursia este o inițiere în discuțiile politice, inițiative de dezbateri. Citiți despre subiect astăzi și duminica următoare.
2000 de ani de istorie!” Țipă regizorul norvegian din capătul cușetei. ”Și ce am învățat?”Economia Europeană este incapabilă să inoveze. ”Nu este nici o dinamică pe acest continent.”
Marinarul din București dezaprobă somnoros. El spune că își petrece viața navigând pe Dunăre în sus și înapoi. Oamenii au urmat această cale de mii de ani.
Prin fereastra deschisă, se ivește amiaza târzie. Se simte mirosul de șine roșii-fierbinți și asfaltul încins. Ruta din vest traversează la apus Ungaria plată, unde floarea soarelui stă ghemuită și își relaxează pălăriile după o zi plină de soare.
Urmează nuanțe de verde, când pădurile de brazi din Transilvania răsar înainte descoperind în spatele lor Carpații cu cheile și defileele sale, copiii fără papuci care se iau la întrecere cu locomotiva, fețe arse de soare și cai înhămați la căruțe zgomotoase.
Într-un sfârșit, peisajul industrial. Reactoare nucleare boltite într-un lanț în jurul capitalei, ciment, vaporii de benzină, zgomotul de fabrică și suntetul Roxanei în vârstă de 24 de ani, care spune ”Off!”. Cu ochi căprui strălucitori, o fustă galbenă purtată de vânt în timp ce degetele sale cotrobăiesc rafturile Librăriei Humanitas din București pentru a găsi romane care nu sunt despre trecut.
Off!” repetă ea. Scriitorii români scriu doar despre comunism, m-am săturat! Și-a terminat căutarea în fața unei cărți: ”Aici!” spune în final și scoate ceva mai convenabil, ”aici este ceva, dar și asta e despre Bucureștiul din secolul 18.”

Vedere către un lac imens de cianură

Când anul acesta România marchează 25 de ani de la căderea comunismului, se întâmplă ca de obicei, banchete, discursuri etc. Poate și o paradă militară sau două. Piața revoluției va fi plină de oameni care vin să depună coroane de flori, să spună o rugăciune sau doar să țină în liniște un moment de reculegere. Dar Roxana nu va fi acolo. Deasemenea, nici prietenii ei.
Pentru că atunci când vine vorba de trecutul comunist, tinerilor din România le este de ajuns. Le-a ajuns să aprindă lumânări pentru trecut în timp ce prezentul le scapă printre degete. Ei cer acțiune pentru a schimba un sistem care în ochii multora, de exemplu în ochii căprui ai Roxanei, văd trecutul altfel:
Noi românii simțim încă cortina comunistă”, spune ea. ”Asta influențează mai ales modul în care cei mai în vârstă gândesc. Convingerile politicienilor sunt blocate în secolul 20. Am trăit mult în umbra revoluției false. Obosești când încerci să schimbi lucrurile și nu reușești, dar cred că oamenii s-au săturat. În ultimii ani însă, s-a mai schimbat câte ceva.”
Ce s-a întâmplat în România în ultimii ani, poate fi ilustrat în două cuvinte: Roșia Montană. Roșia Montană este numele unei mici comune montane din vestul Transilvaniei. Roșia Montană este situată într-o locație unde, din timpul romanilor s-au extras minerale și metale prețioase. În ultimii 15 ani, numele Roșia Montană este însă strâns legat de o companie minieră canadiană, Gabriel Resources, care ar putea fi responsabilă de noi excavații.
Totul a pornit de la un contract controversat cu statul român și susținut unanim de clasa politică. Contractul ar însemna distrugerea satelor din zonă și construirea unui lac imens cu cianuri ca urmare a procesării aurului. Un contract care este atât de benefic pentru Gabriel Resources, făcând pe mulți să vorbească despre corupție.
Dar pe când jefuirea resurselor naturale în țări aflate în trecut sub influența Sovietică nu este un fenomen nou, amploarea protestelor este remarcabilă. Aproximativ 100.000 de oameni au ieșit în stradă peste tot în România toamna trecută.
Prima generație a unei adevărate societăți civile de după 1989” sunt cuvintele folosite de Cristian Neagoe, un tânăr de 30 de ani, care a participat la organizarea protestelor.
Și a fost absolut nou pentru România! Nu au mai fost atât de mulți oameni pe stradă de la revoluție. Roșia Montană a devenit un simbol. Un catalizator pentru protestele împotriva acestui sistem. Sistemul nostru politic este închis. Este aproape imposibil de a forma un nou partid și de a fi ales. În schimb, ne concentrăm pe presiunile externe, să lăsăm politicienii să înțeleagă că îi tragem la răspundere. Aceasta este o nouă mentalitate, care va crește de aici înainte.”
Nu suntem atât de speriați de trecut ca și cei mai în vârstă, noi reacționăm la nedreptatea pe care o vedem. Am terminat cu a fi pasivi și deziluzionați”, spune el în timp ce împarte o cafea peste tejghea într-o cafenea din centrul Bucureștiului. ”Uite, sunt două feluri de oameni în România: oameni bogați și oameni săraci. Clasa de mijloc a fost distrusă în anii 90. Uită-te la mine, de exemplu, am un loc de muncă bun și stabil, unde câștig 300 de euro lunar.”
Dar pe Paul Nosuescu nu îl interesează banii. ”Am știut întodeauna că nu vom avea mai mulți. Fii serios, suntem obișnuiți cu asta. E nașpa aici și guvernul nu va face nimic. Dar a fost prea mult, pentru că urmau să distrugă natura. A fost ca un strigăt de trezire.”
Protestele naționale au fost încununate de succes. Iarna trecută, guvernul a căzut de acord să pună exploatarea pe pauză. Dar, deși demonstrațiile s-au calmat, nu îl vor face pe Paul Nosuescu să se oprească. Roșia Montană a fost doar un prim pas într-un proces îndelungat. ”Noi românii, suntem în survival mode acum (modul de supraviețuire). Uită-te pe stradă, nu o să vezi nici un zâmbet. Dar, doar așteaptă iarna, atunci protestatarii vor reveni. Ne place să protestăm mai mult când este frig, nu mă întreba de ce.”

10 minute de exerciții de zâmbit

Pe străzi, oamenii hoinăresc în jur cu fețe pline de melancolie estică. Ecaterina Borgan, un poet de origine din Republica Moldova care studiază la universitate aici în România este, judecând după înfățișare, greu încercată.
Și ea o știe bine: ”Prietenul meu obișnuiește să glumească cu mine tot timpul: Ecaterina, trebuie să faci 10 minute de exerciții de zâmbit, zilnic, doar să simți cum este. Dar i-am spus: Mintea mea e plină de anti dopamine. Vocea mes este melancolie. Nu știu de ce am acești ochi, sau această privire. Ce pot să spun: este un stil.”
Ecaterina a publicat prima culegere de poezii care a fost premiată când avea doar 17 ani. Acum are 22 și a publicat încă una. Mai mult, ea culege materiale în jurnalul ei pentru un roman pe care probabil îl va scrie ”poate peste 20 de ani. A fost un scriiitor român odată care a spus că nu poți scrie un roman mai devreme de 40 de ani. Cred că are dreptate.”
Ecaterina se consideră a nu avea nici o afinitate politică, în ciuda faptului că a susținut protestele dedicate cauzei Roșia Montană. Poezia ei este ”la fel ca a oricui, presupun. Despre dragoste, frumos, dar nu numai frumos, poate chiar suferință și bucurie, prietenie și trădare.”
Dar dacă există un singur lucru despre care nu s-a sinchisit vreodată să scrie, precum colegii ei de breaslă, este comunismul.
”Nu este parte din viața mea. Am trecut peste. A fost important pesntru generațiile mai în vârstă. Comunismul a fost cel care le-a făcut să sufere, așa că despre asta scriu. Dacă ar fi să scriu o carte extraordinară, cu siguranță nu ar fi despre comunism.”
Dar despre ce ar fi?
”Hmmm… Aș vrea să scriu o carte care să schimbe lumea, care să facă pe toți să devină oameni mai buni.” a zis Ecaterina zâmbind. ”Dar poate nu sunt pregătită încă.”
Putem schimba ceva, dar suntem încă nepregătiți, este ceva ce Paul Nosuescu, recunoștea dând din cap cu o zi în urmă, la cafenea, înainte să mă pregătesc de a călători mai departe, către Grecia.
Aici e problema de bază: avem toată această libertate, dar nu știm să o folosim.”
Articol tradus de Florin Cosmin Onciu. (www.facebook.com/florin.cosmin)

18/6/2014

De ce nu izbucneste revolutia?

Te-ai intrebat vreodata de ce oamenii nu reactioneaza in fata valului de abuzuri si nedreptati pe care il suferim cu totii?Nu te uimeste faptul ca desi zilnic ies la lumina noi cazuri de coruptie , ilegalitati si nedreptati comise ,furturi si incalcari ale legii, si populatia in general , cea careia i s-a furat pur si simplu prezentul si viitorul nu reactioneaza in nici un fel?

 In ultima vreme au fost facute publice informatii de tot felul care in alte circumstante ar fi zdruncinat structura acestui sistem pana la temelii dar fara doar si poate structura acestui sistem continua sa fie intacta fara nici cea mai superficiala "zgarietura".
 Si aceasta situatie atrage atentia noastra asupra unui fapt destul de ingrijorator care are loc sub nasul nostru al tuturor , dar care pare ca nu are nici o importanta :ADEVARUL NU MAI CONTEAZA.

 Pare incredibil dar faptele demonstreaza acest lucru in fiecare zi. INFORMATIA CORECTA NU MAI ARE IMPORTANTA. Demascarea secretelor ascunse si aducerea lor la lumina nu are nici un efect , nici o reactie din partea populatiei.Indiferent cat de impactante sau teribile ar fi aceste secrete.

Timp de decenii am crezut ca cei care lupta pentru adevar , cei care informeaza si sunt capabili sa dezvaluie situatii dubioase , ascunse cu grija , vor fi cei care vor schimba actuala situatie.Ca vor putea schimba cursul istoriei. De fapt am crescut cu convingerea ca a sti adevarul este foarte important pentru a crea o lume mai buna , mai dreapta , unde cei care lupta sa dezvaluie secretele sunt cel mai mare inamic al celor puternici si al tiranilor.
 Si poate ca a fost o vreme cand asa era. Dar in acest moment "evolutia" societatii si mai ales psihologia maselor ne poarta catre o situatie cu totul noua.Un stadiu mental al populatiei pe care nu si l-ar fi imaginat nici cel mai infocat dictator. Un vis frumos pentru orice tiran de pe fata pamantului: SA NU FIE NEVOIE SA JUSTIFICI NIMIC IN FATA POPORULUI. Sa poata sa lase la vedere toata coruptia , rautatea , si tupeul de care este capabil fara sa-si faca griji ca multimea oprimata va reactiona. Aceasta este lumea reala in care traim si daca consideri ca afirmatia este exagerata priveste in jurul tau.

Cazul unei tari numita Romania. O tara cufundata intr-o stare de putrefactie generalizata , devorata pana la sange de coruptie in toate domeniile: Justitie ,     Mediu de afaceri Sindicate si mai ales mediu politic.
 Fara doar si poate chiar daca toate cazurile de coruptie au fost facute publice in ultima vreme , romanii , in majoritate continua sa voteze cele doua partide principale si pe alocuri voteaza pe cate unul nou aparut care de fapt este un apendice al celor doua nereprezentand o alternativa reala pentru populatie.
 Cunoastem cu totii actualele cazuri de coruptie care au inchis in spatele gratiilor politicieni pe care marea masa continua sa-i voteze . O adevarata rusine pentru orice tara care pretinde ca traieste un minim de democratie.
 Si cu toate ca politicieni din actualele partide merg la inchisoare ,cu toate ca este demonstrat ca actuala masinarie care conduce tara este compusa din oameni care incalca legea si carora nu le pasa de soarta acestei tari , ce face marea masa a poulatiei in acest context? NU FACE NIMIC!

Cea mai vizibila reactie a populatiei a fost sa-si exercite dreptul de a se manifesta , o reactie foarte asemanatoare cu cea a galeriilor de fotbal cand echipa favorita castiga.Ies in strada si sarbatoresc.
 Reactia populatiei este minima in a schimba ceva din actuala situatie. Si cazul coruptiei politice din Romania si lipsa de reactie a maselor este doar un exemplu din ce se intampla in acest moment in lungul si latul acestei lumi.
 Avem si cazuri in lumea sportului de sportivi care sunt banuiti de coruptie de manipulare sau dopaj sau acuzati ca vand meciurile de fotbal sau falsifica rezultatele altor competitii care se desfasoara sub egida a marci foarte cunoscute.Si cu toate astea audienta acestor competitii nu scade ci dimpotriva creste pe zi ce trece.
 Si toate astea nu sunt nimic in comparatie cu gravitatea celor dezvaluite de Edward Snowden si confirmate de catre guverne care ne-au spus in fata ca tot ceea ce facem noi este urmarit , ca toate apelurile telefonice si activitatea noastra in retelele sociale este controlata si ca ne indreptam fara oprire catre cosmarul lui Big Btother prezis de catre George Orwell in 1984.

Si ce este in afara normalitatii din toate astea : din momentul in care s-a aflat nimeni nu a reactionat , nimeni nu respinge ideea ca vom trai asa.
 Mass-media , puterea politica si firmele care detin internetul implicate in scandal au confirmat public ca acest stadiu permanent de urmarire , este real si continuu.
 In cele mai fericite cazuri au promis fara prea multa convingere ca nu vor mai face...Inclusiv si-au permis luxul de a dezvalui anumite detalii tehnice. Si care a fost reactia populatiei mondiale in fata acestui adevar? Care a fost reactia generala cand s-au aflat aceste informatii? NICI UNA.
 Lumea continua sa traisca absorbita de propriul smartphone , continua sa se bucure de "noroiul dulce" al retelelor sociale si continua navigarea prin apele infectate ale internetuli fara macar sa fi clipit...fara macar o tresarire.
 Atunci , ce folos sa cunoastem adevarul? In cazul in care Edward Snowden si Julian Assange sunt personaje reale si nu creatii ale mass-media care au o misiune secreta: La ce bun sacrificiul lor? Ce folos sa ai informatii , sa afli adevarul daca nu se intampla nimic , nici o schimbare , nici o transformare?
 Ce folos sa stim clar si cu documente ca energia nucleara o sa ne aduca numai nenorocire asa cum au demonstrat Cernobil si Fukushima daca atunci cand am vazut asta nu s-a produs nici o schimbare , nici o reactie? Ce folos daca stim ca bancile sunt institutii criminale care talharesc masele daca continuam sa le folosim? Ce folos daca stim ca hrana noastra este infectata si contaminata cu chimicale si produse toxice cancerigene sau transformate genetic daca noi continuam sa o mancam? Ce folos ca stim adevarul despre orice alt aspect al vietii noastre cotidiene daca noi nu reactionam indiferent cat de grava ar fi situatia?

 Sa nu ne mai pacalim singuri oricat de greu ar fi...sa acceptam realitatea exact asa cum este ea. In societatea actuala a sti adevarul nu mai inseamna nimic. A informa de fapte care intradevar sunt importante nu are nici un rost in realitate. Mai mult decat atat , marea masa a populatiei este in asa hal de degaradare psihologica incat , asa cum o sa demonstram , insasi accesul la informatie intareste si mai mult incapacitatea de a reactiona. Si intrebarea de un milion este :DE CE? Cum am ajuns cu totii in acest stadiu de apatie generalizata?

Raspunsul ,asa cum se intampla mereu cand ne facem intrebari de acest gen , este destul de ingrijorator.Si este in stransa legatura cu felul in care individul este conditionat din punct de vedere psihologic in actuala societate.

Asadar mecanismele care dezactiveaza capacitatea noastra de reactie atunci cand aflam adevarul indiferent cat de incendiar ar fi acesta sunt pe cat de simple , atit de eficiente.Si fac parte din viata noastra de zi cu zi. Pur si simplu TOTUL se bazeaza pe EXCESUL DE INFORMATIE.
 Suntem bombardati cu tot felul de informatii care ne stimuleaza in diferite feluri si intr-o cantitate atat de mare incat provoaca in noi un lant de reactii logice care termina prin a ne conduce catre o lipsa totala de reactie.Pur si simplu suntem APATICI.
 Pentru a combate acest fenomen este foarte important sa intelegem cum evolueaza tot procesul... CUM AM AJUNS SA NU MAI REACTIONAM? (procesul)

Pentru inceput e necesar sa intelegem ca orice stimul senzorial pe care il primim este incarcat cu informatie. Corpul nostru este construit in asa fel incat este capabil sa primeasca si sa prelucreze tot felul de stimuli senzoriali , chestiunea principala care ne afecteaza este perceptia informatiei de natura lingvistica ,intelegand prin lingvistic orice sistem organizat, în scopul de a codifica si transmite informații de orice fel. De exmplu sa asculti o fraza sau sa o citesti implica intrarea unei informatii de caracter lingvistic in creierul nostru.Se intampla acelasi lucru cand vedem emblema unei firme , cand ascultam notele muzicale ale unui cantec , cand urmarim semnalele din trafic sau ascultam o sirena a unei salvari , ca sa dam niste exemple.
 In lumea in care traim , o persoana este expusa la mii si mii de astfel de stimuli lingvistici in fiecare zi din viata sa.Multi dintre acesti stimuli ii percepem fiind constienti de asta insa marea majoritate ii percepem inconstient , iar creierul nostru trebuie sa ii prelucreze.
 Procesul de colectare și prelucrare a acestor informații il putem impartii in trei faze: 1.percepție 2.evaluare 3.răspuns

 PERCEPTIA. Fara indoiala suntem generatia cu cea mai mare capacitate de procesare a informatiei din intreaga istorie a umanitatii , mai ales la nivel vizual si auditiv.Mai mult decat atat , pe masura ce se nasc alte generatii acestea dobandesc o viteza si mai mare de perceptie a informatiei. O dovada a acestui lucru o putem gasi in filme. Urmareste oricare dintre filmle vechi cu Jhon Wayne si alege o scena oarecare de actiune cum ar fi de exemplu scena in care personajele se impusca.
Dupa care alege un film actual si o scena in care personajele fac acelasi lucru sau o urmarire in masini.
 Orice scena de actiune intr-un film din ziua de azi este plina de secvente scurte care se succed cu viteza. In doar 3 sau 4 secunde o sa vedeti planuri diferite :figura protagonistului , cea a celui care il insoteste tipand , mana pe schimbatorul de viteze , piciorul calcand acceleratorul , masina ocoleste un pieton , cel care-l urmareste derapeaza si personajul negativ inhata pistolul si trage prin geamul masinii...etc.
 Si fiecare plan a durat doar cateva zecimi de secunda. Imaginile vin una dupa alata cu o viteza ametitoare , asemanatoare cu impuscaturile unei mitraliere.Si cu toate astea esti capabili sa le vezi pe toate si sa si procesezi mesajele pe care le contin.
 Acum da drumul filmului cu Jhon Wayne. O sa vezi ca secventele nu se deruleaza in ritmul mitralierei ,vei observa planuri largi si lente si cu o deschidere mult mai mare. Un spectator din vremea lui Jhon Wayne probabil ar fi ametit vazand un film din zilele noastre nefiind obisnuit sa proceseze informatia intr-un ritm atat de rapid. Acesta este doar un exemplu care arata cum este bombardat creierul unei persoane in ziua de azi in comparatie cu al unei persoane care traia acum 50 de ani.
 Adauga acum toate sursele de informatie care te inconjoara :televizor , radio , muzica , toata publicitatea care te inconjoara ,omniprezenta ,semnalele din trafic , hainele diferite pe care le poarta fiecare persoana cu care te intalnesti pe strada si care reprezinta , fiecare dintre ele un alt cod lingvistic pentru creierul tau , informatia pe care o primesti prin intermediul telefonului mobil , cea din tableta , din internet in general si mai adauga viata ta sociala , facturile , preocuparile pe care le ai si dorintele pe care te-au programat sa le simti , etc, etc, etc...
 Este vorba de o adevarata inundatie de informatie pe care creierul tau este obligat sa o analizeze continuu.Si toate astea cu un creier de aceleasi dimensiuni si cu aceeasi capacitate pe care o avea si creierul spectatorilor de western cu John Waine care traiau acum 50 de ani. Din cate observam se pare ca acest creier pe care il avem are suficienta capacitate de perceptie pentru a primi acest volum imens de informatie si poate si sa inteleaga mesajele asociate. Nu asta ar fi problema.De fapt se pare ca , creierului nostru ii place aceasta inundatie de informatie asa de mult incat am devenit dependenti de avalansa de informatie. Abia acum apare problema , in faza urmatoare.

 EVALUARE.

 Problema intervine atunci cand analizam informatiile primite , atunci cand vine momentul sa evaluaezi sa analizezi , sa judeci informatia  si ceea ce ea implica. Atunci ne lovim de limitele pe care toti le avem.
Pentru ca pur si simplu nu dispunem de timp suficient pentru a evalua in profunzime aceste informatii.
Inainte ca mintea noastra , ea singura , cu propriile criterii sa poata analiza in profunzime o informatie primita , suntem bombardati  de un nou val de stimuli care ne distrage atenția și umple în mintea noastră.
Acesta este motivul pentru care nu se estimează în perspectivă informațiile pe care   le-am primit, oricât de importante ar fi  posibilele lor implicații .
Pentru a înțelege mai bine acest lucru, hai să folosim o analogie, sub formă de proză scurtă.
Imaginați-vă o persoană foarte introvertită, care își petrece majoritatea timpului său închisa in casa. Nu are, practic prieteni sau relații sociale de nici un fel.

Acum sa presupunem ca iese din casa , merge la supermarket pentru a cumpara o sticla de lapte si atunci cand ajunge la casa  de marcat si ii vine randul sa plateasca , scapa sticla din mana si o sparge.Sticla cade cu zgomot si laptele ii murdareste hainele in prezenta celorlati clienti si a caseritei.
Cand se intoarce acasa , izolat din nou de societate singur intre peretii casei sale probabil da  mare importanta a ceea ce sa întâmplat în supermarket.
Va analiza cum s-a intamplat de i-a cazut laptele , ce miscare gresita a facut de l-a scapat ; se va intreba daca vina a fost a lui sau poate ca sticla era alunecoasa ,va analiza in minte privirea caseritei , gesturile si comentariile celorlalti clienti , analizeaza petele de lapte de pe haine si incearca sa ghiceasca ce au gandit despre incident fiecare dintre cei care erau prezenti la fata locului , ce au gandit despre el....vazandu-l in acea situatie.
Se simte ridicol si rumega situatia mai mult decat este cazul.Pur si simplu pentru ca incidentul respectiv este marele eveniment social la care a luat parte in acea zi , sau in acea saptamana.
Si e posibil sa nu-l uite toata viata.

Acum sa inlocuim persoana introvertita cu modelul opus ei.

O persoana extrovertita mereu inconjutara de oameni , mereu prezenta la evenimente , interactioneaza frenetic cu clienti , colegi de munca , vorbeste mult la telefon , face programari , cumpara , vinde , participa la reuniuni , rade , se supara...si la finalul zilei bea o bere cu prietenii in bar.

Sa presupunem acum ca aceasta persoana merge sa cumpere lapte si i se intampla acelasi accident: sparge sticla cu mult zgomot si isi umple hainele de pete.
 Evaluarea pe care o va face va fi pur si simplu de domeniul anectodic , deoarece intamplarea nu va fi mai mult decat unul dintre evenimentele la care va participa in decursul unei zilei.In cateva ore va uita cu desavarsire intamplarea.

Oamenii din actuala societate sunt foarte similari cu cel de-al doilea model.Supusi la o multime de stimuli senzoriali , sociali si lingvistici.
Pentru noi , orice informatie primita este rapid analizata si repede uitata , maturata de fluxul continuu de informatii care vin din spate in creierul nostru ca un torent.

Pentru ca traim scufundati in cultura "twit"-ului,  o lume unde orice reflectie despre un eveniment dureaza 140 de caractere. Si asta este profunzimea maxima la care poate ajunge limitata noastra capacitate de analiza.

Acesta este motivul ,incapacitatea noastra de a evalua cu propria judecata volumul imens de informatii la care suntem supusi dar si faptul ca informatia care ne este transmisa are incorporata opinia pe care ar trebui sa ne-o formam despre ea , adica ceea ce ar trebui sa gandim noi dupa ce am analizat profund faptele.
 Deci cel care emite informatia il scuteste  cu amabilitate pe cel care o primeste de efortul de a gandi.

Aceasta este procedura utilizată de către mass-media și într-o lume de indivizi care intr-adevar gandesc aceasta ar fi calificata drept spalare de creier si manipulare.

 Televiziunea este cel mai bun exemplu.Sa luam o emisiune de stiri oarecare.
Oricare stire la orice televiziune este prezentata partinitor, adica nu contine in prezentare doar informatia care trebuie prezentata ci si opinia cu care trebuie sa ramana telespectatorul.

Mai clar decat atat , exemplul omniprezent al emisiunilor unde sunt invitati analistii politici unde participantii sunt calificati ca " formatori de opinie". Adica misiunea lor este sa formeze opinia la care ar trebui sa ajungi prin gandire proprie .

Asadar bombardamentul continuu , neincetat cu informatie asupra creerului nostru ne impiedica sa judecam limpede gravitatea faptelor dupa criterii proprii in concordanta cu codurile interne.
Ne confisca timpul pe care ar trebui sa-l petrecem cantarind consecintele oricarui eveniment si il fragmenteaza in bucati de 140 de caractere si in acelasi timp transforma in scurta si superficiala orice judecata pe care o emitem despre o informatie primita.

Rezumand : ne face sa gandim in "titluri de revista" si in mod normal aceste titluri nici macar nu le gandim noi insine , ele ne sunt inoculate o data cu informatia.


Raspunsul.

O data redusa la minim evaluarea noastra personala ajungem in faza hotaratoare a procesului , moment in care orice posibil raspuns din partea noastra este anulat.
Acum intra in joc emotiile si sentimentele care sunt motorul oricarui raspuns , al oricare actiuni. Realitatea e ca reducerea timpului nostru de a judeca o informatie oarecare reduce si incarcatura emotionala care se asociaza cu informatia respectiva.
Observand propriile noastre reactii : ne indignam cand aflam dintr-o stire ca o famile de oameni saraci a fost evacuata fortat din propria casa , dar dupa numai cateva minute de cand am citit aceasta stire intr-un ziar oarecare , suntem bombardati cu alta stire total diferita de prima care ne trezeste alte emotii superficiale , uitand astfel de stirea anterioara.

Pentru a rezuma grafic  : atata timp cat capacitatea noastra de a judeca si analiza o stire se rezuma la un "twit" capacitatea noastra de reactie se rezuma la un emoticon.

Aceasta este cheia problemei.
Acesta este momentul in care posibilul nostru raspuns este dezactivat.
Ca sa intelegem mai bine sa ne intoarcem la cele doua persoane , introvertit si extrovertit care sparg sticla de lapte in supermarket.
  - Persoana introvertita inchisa in propria casa care a dat multa importanta intamplarii va continua sa intoarca situatia pe-o parte si pe alta multa vreme.
    Nu va uita curand cat de ridicol s-a simtit , emotiile pe care le-a trait in acel moment si e foarte probabil ca datorita faptului ca s-a gandit indelung la acea intamplare si a retrait acele emotii sa ajunga la concluzia ca s-ar sinti incomd sa se intoarca in locul unde s-au intamplat.

Asa ca este posibil ca aceasta persoana sa nu mai intre in supermarket o perioada de timp chiar daca asta inseamna sa mearga in alt loc mai indepartat sa-si cumpere laptele , poate ajunge chiar sa inceapa sa simta un sentiment de repulsie catre marketul cu pricina si implicit catre persoanele care au asistat la scena care l-a facut sa se simta ridicol. Ceea ce inseamna ca energia emotionala care s-a declansat datorita acestei intamplari concrete va termina prin a se transforma intr-o reactie efectiva ....

In acelasi timp persoana extrovertita va reveni in supermarket sa cumpere lapte , in mintea sa intamplarea are foarte putina incarcatura emotionala. Cel mult se poate inrosi putin in obraji cand se intalneste cu lucratoarea de la casa de marcat sau cu vreun client care era prezent in acea zi.
Asa ca persoana extrovertita nu va schimba atitudinea sa fata de marketul unde a spart sticla de lapte in vazul tuturor.

Dioncolo de observatiile pe care le facem despre aceste personaje inventate , aceste exemple servesc pentru a dovedi ca bombardamentul neintrerup de informatie la care suntem supusi are drept urmare fragmentarea reactiilor noasre emotinale si rezultatul este ca raspunsul nostru este foarte slab sau inexistent.

Reactia , in vremurile pe care le traim ar trebui sa fie mult mai puternica si fara indoiala nu avem aceasta reactie pentru ca ne lipseste energia necesara .

Cu totii ne uitam, catre celilati si ne intrebam :
De ce nu reactioneaza? De ce nu reactionez eu?

 Si aceasta impotenta tremina prin a se transforma intr-o senzatie de frustrare si apatie generalizata. Aceasta pare a fi cauza principala pentru care nu se incepe o revolutie intr-un moment in care logica ne spune ca trebuia sa fi inceput deja. Este vorba doar  de un fenomen psihologic.

Acesta este mecanismul de baza care anuleaza reactia populatiei in fata abuzurilor la care este supusa.
Baza care sustine toate manipularile mentale la care suntem supusi in acest moment.Mecanismul care mentine marea masa a populatiei docila si supusa.

Putem rezuma in acest fel:

Bombardamentul excesiv cu informatie ne impiedica sa dispunem de timpul necesar pentru a evalua corespunzator fiecare informatie primita si in acest fel ne impiedica sa facem asocierea emotionala care ar duce la o reactie efectiva si reala.

Conspiratie sau fenomen social?

Nu are importanta daca toate astea fac parte dintr-o conspiratie a celor care incearca sa ne controleze sau daca am ajuns aici datorita evolutiei societatii in care traim , pentru ca consecintele sunt aceleasi. Marile puteri vor face orice pentru a mentine aceste mecanisme functionand , inclusiv vor ajuta la dezvoltatrea lor daca pot pentru simplul fapt ca ii avantajeaza.

 De fapt insasi descoperirea adevarului favorizeaza aceste mecanisme .

Celor care detin puterea le da posibilitatea sa se arate asa cum sunt , nu mai au de ce sa se ascunda ,indiferent cat de murdare ar fi secretele lor. Faptul ca acestea ies la iveala face sa creasca volumul de informatie cu care suntem bmbardati. Fiecare secret care iese la lumina creeaza noi valuri de informatie care pot fi manipulate si intoxicate cu date false , contribuind astfel la haosul informativ si acesta produce alt val de informatii secundare care ne amortesc si mai mult si ne impinge si mai mult in apatie.

Daca combinam aceasta apatie , rezultat al putinei energii care ne ramane pentru a reactiona , cu  dificultatile pe care le intampinam atunci cand reactoinam din parte sistemului , cand e vorba sa-i pedepseasca pe cei responsabili , sunt generate noi valuri de frustrare din ce in ce mai acute care ne fac putin cate putin sa renuntam definitiv pana la supunerea totala.

Sa nu ai nici o indoiala ca in aceste conditii cei care detin puterea au interes sa te bombardeze cu valuri de informatie cat se poate de superficiala.

Pentru ca odata instaurata in societate aceasta forma de a interactiona cu informatia , noi toti devenim dependenti de  schimbul de informatie constant.

Bombardamentul de stimuli este un adevarat drog pentru creierul nostru care are nevoie din ce in ce mai multa viteza in schimbul de informatii si are nevoie de mai putin timp pentru a  procesa.

Toti reactionam asa : ne este din ce in ce mai greu sa citim un articol lung incarcat de informatii structurate .

Vrem articole scurte care pot fi citite cat mai repede , daca se poate de un singur rand pe care sa le inghitim ca pe-o pastila nu ca pe o mancare decenta.

Creierul nostru s-a transformat , este dependent de informatia rapida este ca un drogat avid de franturi de date pe care le inghite , si daca se poate sa le analizeze si sa le gandeasca orice alt creier  in locul lui pentru a nu face efortul  de a fabrica o complexa si contardictorie opinie proprie.

Pentru ca uram sa avem dubii...ele ne obliga sa gandim.

Vrem doar raspunsuri rapide si simple.

Suntem si vrem sa ramanem asa : antene receptoare care redistribuim informatia ca niste simple oglinzi ce reflecta imagini externe.Dar oglinzile sunt doar suprafete plane , nu contin viata , doar o reflecta in exterior.
Int-acolo merge fiinta umana.

O sa permitem sa se intample asta?

CONCLUZIE

Probabil tot ce am expus mai sus nu este ceea ce ai fi vrut sa asculti.Este oarecum complicat si prea putin stimulant si impovarator dar realitatea este complexa , nu poate fi redusa la un twit.
Pentru a incepe o profunda transformare a lumii in care traim , daca vrem o autentica  revolutie care sa schimbe tot si daca vrem o lume mai buna trebuie sa coboram in interiorul nostru in profunzimea psihicului  pana la sala masinilor unde se pun in miscare toate mecanismele care determina actiunile  pe care le intreprindem.

Acolo se da adevarata lupta pentru umanitate.
Nimeni n-o sa ne salveze de la inltimea unui pupitru cu microfon, cu reclame stralucitoare si promisiuni pentru o lume mai buna si echitabila.Nimeni n-o sa ne salveze spunandu-ne adevarul sau descoperind secrete bine ascunse.
Dupa cum spuneam , informatia si adevarul nu mai sunt importante pentru ca mecanismele noastre de reactie sunt avariate. Trebuie sa coboram pana la ele si sa le reparam si ca sa putem face asta trebuie sa stim cum functioneaza.
Si ca sa invatam asta nu e nevoie de un curs complicat de psihologie: observand si rationand noi insine putem sa obtinem bune rezultate.
Pentru ca nu e vorba de izoterism nici de ceva cu caracter mistic , religios sau New Age.
E simplu si logic: nu exista revolutie reala fara o transformare profunda a psihicului la nivel individual.
Pentru ca mintea noastra este programata de catre sistem  care ne tine prizonieri deci ca sa schimbam sistemul trebuie mai intai sa stergem programul pe care  sistemul  la instalat in mintile noastre.

Tu o sa faci asta?

2/3/2014

Afaceri romanesti in Spania .

Pentru anunt gratuit , lasa un comentariu cu detalii despre afacerea ta. Il voi publica pe Romania din Spania.



13/2/2014

Scrisoare catre Ambasada.



 In plina desfasurare in facebook acest eveniment .  Scrisoare catre Ambasada .


Invitatie pentru 15 februarie.





 Daca traiesti in Madrid esti si tu invitat  .Sambata , 15 februarie incepand cu ra 10:00 grupul de activisti Salvemos Rosia Montana ,Madrid,  va participa ca organizator la o conferinta despre  implicatiile Parteneriatului Transatlantic pentru comert si investitii (T.T.I.P.)



Mai multe informatii aici:Dan Tanasa Blog

11/11/2013

Diaspora unita!



Am realizat alaturi de orasele mentionate mai jos un Banner Urias cu Motto-ul: " 
ROMANI, A SOSIT VREMEA SCHIMBARII! VIITORUL NE APARTINE! APARAM PATRIMONIUL, NATURA SI OAMENII! SOLIDARITATE! IMPREUNA PUNEM CAPAT TRADARII SI CORUPTIEI! TREZITI-VA SI IMPLICATI-VA ACUM!! TOTI PE-UN GAND SI INTR-UN SUFLET UNITI SALVAM ROSIA MONTANA!!!

Impactul a fost unul magnific, demonstrand inca o data ca Diaspora este pregatita si capabila sa contribuie la o schimbare de proportii in Romania. Suntem uniti, oriunde am fi, grabnici in a ne pune experienta si resursele in folosul compatriotilor nostri de acasa!

DUMINICA PROTESTELE VOR CONTINUA!!!
Toti cei care locuiti in Madrid, Barcelona, Benidorm sau Valencia puteti lua legatura cu mine pentru a va da mai multe informatii despre cum puteti sprijini prin prezenta voastra protestele organizate!
1. Dublin: ROMÂNI,
2. Atena: A SOSIT 
3. Roma: VREMEA
4. Viena: SCHIMBĂRII !
5. München: VIITORUL
6. New York: NE APARȚINE !
7. Hanovra: APĂRĂM
8. Hamburg: PATRIMONIUL,
9. Washington DC: NATURA
10. Montreal: ȘI OAMENII !
11. Londra: SOLIDARITATE !
12. Bruxelles: ÎMPREUNĂ
13. Berlin: PUNEM
14. Toronto: CAPĂT
15. Paris: TRĂDĂRII
16. Copenhaga: ȘI CORUPȚIEI !
17. Amsterdam: TREZIȚI-VĂ
18. Madrid: ȘI IMPLICAȚI-VĂ
19. Praga: ACUM !
20. Chamonix Mont-Blanc: TOȚI
21. Chicago: PE-UN GÂND
21. Geneva: ȘI ÎNTR-UN
22. Koln: SUFLET
23. București: UNIȚI
24. Brașov: SALVĂM
25. Roșia: ROȘIA MONTANĂ !


Ne puteti urmarii pe blogul grupului de activisti care s-a format in Madrid :http://unitisalvamtoataromania.blogspot.com.es/

11/10/2013

6 octombrie 2013 , Madrid

    Grupul care s-a format aici si sustine cauza  de la Rosia Montana se reuneste inca de la inceputul lunii septembrie in fata Ambasadei Romane in Regatul Spaniei din Madrid in fiecare duminica.Nu suntem multi si toti lucram asa ca scoatem timp de unde nu avem ca sa organizam manifestatiile dar si sa informam alti romani care traiesc in acest oras despre ce se intampla la Rosia Montana .Pentru duminica trecuta am hotarat sa schimbam locatia si sa mergem in Puerta del Sol ,sa profitam ca piata este aproape intotdeauna plina la refuz de oameni si sa cautam in multime pe cei interesati sa afle de povestea care a scos Romania in strada.

Intre timp in fata Ambasadei:


de Dan Tanasa

Angajați ai Ambasadei României la Madrid au instigat poliția spaniolă împotriva unui grup de protestatari, patru adulți și doi copii minori, ce protestau pașnic în fața Ambasadei României la Madrid împotriva proiectului minier de la Roșia Montana. Incidentul a avut loc duminică, 6 octombrie a.c., în fața Ambasadei din strada Avenida de Alfonso XIII nr. 157.  

Incidentul a fost relatat pe o rețea de socializare de căte românca Roxi Elena, prezentă la fața locului: ”Am stat doua ore in speranța ca mai vine cineva (dar erați in Sol). Intre timp din ambasada intra si iesea câte-o persoana care a si anunțat poliția apariția noastra. Am fost foarte pasnici, fetița mea de 3 ani scanda ”UNITI salvam Rosia Montana!” Poliția a sunat la interfon si le-a deschis cineva, care ne striga sa nu il filmam. I- am spus ca este o instituție publica si avem dreptul, ca este reprezentantul nostru, plătit din banii noștri. Un rasironic ”hahahaha si cand ma plătiți ?!” ’In fiecare luna va luați salariu’ i-am răspuns ”Haideti doamna, plătiți Dvs impozite in Ro ! Hahaha ‘sa fim seriosi” Simțeam cum imi fierbea sângele-n vene! ”Vreti sa va arat buletinul ? Sa ma Verificați ?” Ne-a închis ușa-n nas. Iese din nou polițistul si ne spune ca nu vor depune plângere împotriva noastra, dar ca nu avem ce caută acolo ca Dl ambasador nu a autorizat niciun protest duminica asta. Totuși ne-au legitimat si au luat datele sotului meu (care este spaniol). Poliția ne-a spus sa ștergem videoul ca ne confisca telefonul. Sters. Ne-am luat pancartele si-am plecat acasă.”