28 iun. 2011

Doua puncte de vedere...(vechi..dar actuale) de Stefan N. MAIER

Asadar, ne-ati tradat, emigrantilor!

Ati plecat din România în cautarea libertatii, a unui trai decent si a fericirii NUMAI PENTRU VOI. Ne-ati lasat fara inteligenta si fara priceperea voastra, fara forta care s-ar fi putut aduna AICI si nu ACOLO pentru construirea unei lumi mai bune. V-ati construit case, v-ati gasit slujbe, v-ati aciuiat la sânul generos al unor societati care v-au dat o pâine si v-au ridicat.

Iar noi am ramas singuri cu comunismul românesc, singuri cu anticomunismul românesc, singuri cu politicianismul de ev mediu al tuturor acestor partide, partidulete si politicieni care nu urmaresc decât interese strict legate de matul lor personal. Am ramas singuri cu prostii astia de colegi de munca fara alta preocupare decât de a se mânca la nesfârsit între ei, într-o societate care ar fi trebuit sa renasca, nu sa moara progresiv, dupa Decembrie 1989, adica exact acum 20 de ani. Am ramas în blocurile noastre insalubre, dintre care peste o jumatate ar trebui darâmate si reconstruite din cauza afectiunilor cauzate de cutremure, gândaci, plosnite, igrasie, manele, îmbatrânire naturala...

Am ramas marginali într-o lume marginala.

Ne-ati tradat, emigrantilor, dar asta n-ar fi nimic înca, daca nu v-ati fi tradat si pe voi însiva!

V-ati lasat în urma parinti, copii, frati, cei mai buni prieteni, profesori, oameni pe care i-ati iubit, locuri dragi, gusturi si mirosuri, imagini si sunete. Ati lasat în urma morminte care au început sa intre în paragina sau au fost vandalizate. V-ati lasat zecile, sutele, miile de carti care v-au format dar nu au mai avut loc în geamantanele voastre mici de fugari. V-ati gasit scuze si consolari pentru toate acestea.

Ne-ati tradat si continuati zilnic sa ne tradati dându-ne sfaturi sau îndemnându-ne de la distanta si confortul mediului în care traiti, criticându-ne des si chiar bucurându-va parca de necazurile noastre, care nu vin decât sa justifice o data în plus faptul ca, din punctul vostru egoist de vedere, ati luat cea mai buna decizie când ati decis sa plecati. Iar recent ne-ati decis si presedintele prin votul vostru, punand cireasa pe tort. Sau, poate, chiar mai bine zis, bomboana pe coliva...



Ba v-am salvat, nefericitilor!

Ne-am construit case fara sa fie nevoie sa furam, muncind onest, ne-am gasit slujbe fara sa fie nevoie sa ne prostituam, ne-am integrat în societati care i-au apreciat pe cei mai buni dintre noi si ne-au facut loc în primele linii, urmându-ne, nu dându-ne în cap, asa cum eram obisnuiti ori de cate ori încercam sa facem ceva bun in România.

Ati ramas cu politicienii pe care-i meritati, pentru ca ei s-au ridicat dintre voi si cu sprijinul vostru, nu sunt extraterestri. Colegii vostri de munca sunteti voi însiva. Blocurile în care locuiti, parazitii, marginalitatea, va apartin.. Le aveti cum le întretineti.

N-am lasat nimic în urma care am fi putut lua cu noi, iar pe cei dragi si apropiati i-am ajutat cum nimeni n-ar fi îndraznit sa viseze macar ca i-am fi putut ajuta, ramânând în România. Banii trimisi de noi si cheltuiti de ei pe produse si servicii au tinut în viata o economie care ar fi fost altfel în cadere libera, echilibrând ani de zile balanta de plati a tarii. Medicamentele platite de noi au salvat nenumarate vieti omenesti, cheltuielile noastre ca turisti în tara din care a trebuit sa plecam pentru a ne trai viata au reprezentat si vor reprezenta multi ani de acum încolo o pâine pentru voi. Caci daca nu venim noi sa revedem imagini, sa reascultam sunete, sa ne bucuram de gusturile si mirosurile copilariei, adolescentei ori tineretii noastre, câti turisti credeti ca ar prefera Romania unor destinatii unde ospitalitatea nu e doar o poveste pentru pionieri si utecisti, preturile sunt suportabile si veceurile utilizabile?

Am plecat cu geamantane mici nu pentru ca n-am fi vrut sa luam cartile dragi cu noi, ci pentru ca am plecat în necunoscut! Dar ce bine va pare cand ne vedeti revenind cu geamantane mari, pline de cadouri si atentii, prin care încercam, umili, sa ne cerem iertare pentru bunastarea noastra îndepartata si pentru anii în care nu ne-am vazut...

Continuam sa va împartasim din experienta noastra pentru ca si voi sa încercati sa faceti ceva acolo unde sunteti, pentru a fi mai liberi si pentru a va realiza, descotorosindu-va de minciuna, comunicand direct, cu raspundere si onoare, renuntand la individualismul anarhic atât de copios exploatat de gastile care va conduc si reusesc sa va fure, cum spunea cineva, si banii pe care nu-i aveti.

Ascultati si cititi limba româna vorbita de noi si copiii nostri, nascuti in Romania sau in afara Romaniei, urmariti cum tinem în viata traditiile românesti autentice, în mod neostentativ si în armonie cu cele ale popoarelor care ne-au primit cu bratele deschise si veti întelege ca în timp ce cultura voastra devine din ce în ce mai imitativa si mai subtire, noi suntem de fapt cei care o mai tinem în viata asa cum am mostenit-o si asa cum am crezut în calitatile ei universale.

Cât despre presedintele pe care il aveti, oricare s-ar fi ales, viata voastra ar fi fost aceeasi, sa nu va faceti iluzii. Preocupati-va de fericire NUMAI PENTRU VOI , lasând apa vietii voastre sa învârta roata morii voastre si va va fi mai bine si fiecaruia dar si tuturor. Învatati asta de la noi si salvati-va, cum si noi am învatat pe unde am ajuns, si suntem mult mai bine decât daca am fi ramas fiecare în mahalaua lui.

De ceva timp îmi umbla obsesiv în minte titlul acestui articol. În fine m-am decis sa astern si ideile care veneau sub el.
Fireste, subiectul e mult mai complex si mai nuantat, de la caz la caz. Cititorul va trage singur linia introspectiva.

26 iun. 2011

16 ani in Madrid

Sandu traieste in Madrid de multa vreme.A muncit la inceput intr-un cimitir de masini pe urma in constructii o vreme iar acum intr-o fabrica unde se fac componente pentru avioane. Anul acesta si-a adus masina din tara si mi s-a parut interesant sa-l fotografiez cu ea, pentru ca micul Matiz e cumparat cu bani pe care i-a castigat aici muncind multe ore pe zi in cimitirul de masini. As putea sa va povestesc mult mai multe despre el dar o sa ma limitez la aceste cateva detalii. El este unul din primii romani care au ajuns in acest cartier al Madridului. Un emigrant roman care a plecat de-acasa acum 16 ani pentru un singur an. Ne spunea mereu ca inca un an mai sta si pleaca, se intoarce acasa la nevasta. Dupa toti acesti ani, Sandu munceste inca in Madrid. A renuntat sa mai spuna ca peste un an pleaca, pentru ca a tot incercat sa se intoarca si...ceva l-a oprit. Daca l-as intreba pe el mi-ar spune ca de vina e casa pe care o construieste in Romania. Mai are cate ceva de facut la ea. Sa-i puna centrala sau faianta sau poate inca nu a terminat gardul. Dar adevarul este ca, a petrecut prea mult timp aici si s-a obisnuit cu viata pe care o traieste. Si e si mai adevarat ca, din pacate Romania nu i-a oferit ce avea el nevoie ca sa se intoarca.

25 iun. 2011

Pe lac!

O sa fie nevoie sa ma credeti pe cuvant ca cei din fotografii sunt romani.Da...romani care se relaxeaza in timpul liber.De unde stiu?Era liniste pe lac.Se aude foarte bine in ce limba comunici cu ceilalti.E o expresie foarte folosita aici:"Ne chinuim si noi pe-aici prin Spania asta".Am auzit-o de multe ori din gura conationalilor.Parerea mea e ca "ne chinuim" uneori pentru ca asa vrem,asa am ales.Se vede treaba insa ca unii stiu sa-si petreaca putinul timp liber pe care il au ca sa mai uite de dorul de casa.Ma bucur pentru ei si cred ca fac foarte bine cand aleg sa traiasca momentul.Pana la urma viata e ceea ce ti se intampla in timp ce faci planuri de viitor,nu?

17 iun. 2011

Avenida Real

Nici pe ei nu i-am cautat. Au aparut acum doua zile aici langa noi. Refac fatada acestei cladiri. Nu e cine stie ce de lucru dar ce vad eu e ca muncesc.

12 iun. 2011

La multi ani!

Am fost la ziua Magdei.O petrecere tipic romaneasca cu aperitive romanesti,sarmalute si pentru cei ce au dorit si tuica.Aici in centrul Madridului.Ce mi-a placut cel mai mult?Multiculturalitatea.Romani,spanioli,germani si cred ca era cineva din Africa,n-am retinut ce tara.Imi place sa vad multi oameni din multe locuri uniti simplu pentru ca au un prieten in comun.Magda.Sa ne traiesti romanco!

Despre blog

Romania din Madrid s-a nascut din dorinta de a face vizibila comunitatea de romani care traieste in acest oras, dar mai ales partile ei bune. Prin 2011 cand un val de stiri negative despre romanii plecati din tara umpleau paginile ziarelor din Europa, am hotarat sa incerc sa arat, in imagini, cealalta fata a romanilor, cea pozitiva. Pentru ca ea exista si pentru ca nu e complicat sa o facem vizibila.
Nu m-am nascut cu harul scrisului, dar ma pricep cat de cat sa fac o fotografie si am mizat pe asta la inceput.
Dupa care, cu trecerea anilor, am inceput sa inseilez cateva fraze langa fotografii. In ultima vreme am tot mai multe subiecte, la nivel local: activitati pe care le organizam chiar noi, sau evenimente la care suntem invitati.
Sper sa apreciati incercarea mea si sunteti invitati sa participati la vizibilizarea calitatilor noastre ca membrii ai comunitatii de romani din Madrid.

Articole mai vechi