Un tanar actor

De mic copil mi-a placut sa joc in piesele de teatru de la gradinita si am tinut-o tot asa pana in clasa a-6-a  cand a trebuit sa emigrez. Ajuns in Spania, am incercat sa continui ce-am facut si-n tara si, dupa 2 ani de zile, vorbind cu un profesor despre pasiunea mea pentru actorie, m-a sfatuit sa ma bag intr-un grup de teatru, asa cum mi-a placut de fiecare data sa fac, i-am ascultat sfaturile si m-am pus pe treaba…in primul an nu am reusit ca intru in grupul de teatru “Fem Teatre”, dar crezind in proprile forte am incercat din nou, un an mai tarziu cand a fost pentru mine cu noroc. Am fost 2 ani in grupul de teatru ”Fem Teatre” , am jucam in 2 piese de teatru care pentru mine au insemanat foarte mult si-am avut ce invata…dar am decis sa ma retrag si sa merg la un alt teatru unde am crezut eu ca-mi va fii mai bine, am putut sa merg doar 5 luni de zile la teatrul “Ganyotes”. La grupul de teatru Ganyotes, am cunosct niste actori deosebiti care fac o treaba foarte buna pentru persoanele cu dizabilitati (voi scrie si despre acest grup de teatru in urmatorul articol).

Preluat de pe blogul personal al lui Emanuel.http://emanuelmunteanu.wordpress.com/2012/01/21/ce-nu-se-stie-despre-mine-partea-i/

Si el este unul dintre romanii care traiesc in Spania.L-am cunoscut pe facebook si mi-a atras atentia cat de deschis era catre ideea pe care eu o promovez,idee care a dus la infiintarea acestui blog cum ca romanii sunt oameni decenti si muncitori.